joi, 25 septembrie 2008

Rezumat glorios al zilei de astăzi

Pentru început, o lămurire: glorios pentru că este joi, ceea ce înseamnă că mâine urmează vineri, 25 septembrie, ziua când ar fi trebuit să am 8 ore, dar, datorită unor modificări speciale (nevoi ale elevului mai precis), voi termina la 13:00.
Şi acum rezumatul propriu-zis:
Trezirea, ca de obicei, la 7:00, sonerie Dave Matthews-Oh, ceea ce înseamnă că mă trezesc încet şi sigur, fără chinurile provocate de melodiile zgomotoase pe care le-am tot probat ca alarme. După, detalii, detalii, detalii...
În final, am ajuns la şcoală, a treia din clasa chiar, deşi unul dintre însoţitorii mei se plângea că vom întârzia.
Prima oră: mate. De data asta, spre surprinderea mea, nu am mai ieşit la tablă şi am putut să-mi savurez liniştită dimineaţa.
Dar liniştea mea a fost stricată de profesoara de istorie a Marii Britanii, care a intrat în clasa "chitită" spre a ne preda o lecţie plictisitoare despre "celci" (mă refer la celţi, bineînţeles). Dar ideea e că şi modalitatea de predare a fost neplăcută în sensul că a scrie pe tablă nişte date şi apoi a-i pune pe elevi să le citească nu e cea mai bună idee dacă vrei să-i motivezi să înveţe.
Ora următoare a fost cea de geografie. Profesorul a avut o problemă, nu a putut ajunge şi din acest motiv noi am avut undă verde la jucat şeptică. Cea mai bună zi de până acum pentru echipa mea (+Andreea şi Robert) câştigând aproape toate jocurile. Cred că suntem priviţi ca nişte maniaci, dar prefer asta decât nişte activităţi ce pot produce accidente (hei, se întâmplă multe prin şcoli!).
A patra oră: română. Ideea este că în ora asta m-am convins că nu îmi plac discuţiile libere. De fapt, nu-i vorba despre "a-mi plăcea". Aş spune mai degrabă că, pur şi simplu, nu pot participa la ele. Fiecare se îngrămădeşte să-şi spună părerea, profesorul îl ascultă pe cel cu voce mai puternică, iar eu stau liniştită în banca a treia şi aştept un moment de tăcere pentru a-mi mărturisi şi eu credinţele. Evident, acel moment în care toţi tac şi mă ascultă pe mine face parte din imaginaţia mea şi până acum nu s-a întâmplat, aşa că am decis să-mi păstrez părerile, ca o egoistă, doar pentru mine.
La info a fost distractiv. Un coleg a ieşti la tablă să rezolve un exerciţiu simplu în Pascal, numai că trebuia să pună condiţie ca latura cubului pe care îl analiza să fie mai mare decât 0. Dar nu ştiu cum se face că al meu coleg s-a pierdut şi chiar a încercat la sfatul profesoarei să deseneze un segment de -3,5 unităţi. Cum? A luat axa numerelor reale şi în stânga "punctului 0" a numărat 3,5 unităţi şi acela a fost segmentul nostru cu latură negativă. Ca temă avem de reprezentat un cub cu latura de 0 cm. Să vedem ce curajoşi şi inventivi mai sunt prin clasă!
La psihologie am făcut mai mult dirigenţie. Mi se par oarecum plictisitoare clipele astea, pentru că fiecare prof vine la un moment dat cu ideea de a ne învăţa cum să ne purtăm. Şi, încă o dată, nu îmi plac discuţiile libere şi haotice.
Ultima oră a fost cea de engleză, pentru că mini-greva noastră nu a avut niciun efect. Exerciţii, exerciţii şi iar exerciţii. Numai că profa a fost interesată să afle care dintre noi are talent muzical. Şi ce credeţi? Draga mea Cristina m-a recomandat pe mine. Probabil ca unii oameni nu înţeleg diferenţa dintre a te simţi bine, cântând de plăcere şi a avea o voce armonioasă, la fel cum unii oameni nu înţeleg că dacă cineva tace înseamnă că are un motiv pentru asta.
După ore, am dat o tură prin magazine. Chestii drăguţe, dar nimic din ce aveam eu nevoie. Aşa că m-am întors acasă, unde, după ce am vizionat un episod din Anatomia lui Grey, am dormit şi apoi am lucrat puţin la franceză (Mulţumesc, Horia, pentru ajutor!).
În concluzie, o zi obişnuită şi deloc surprinzătoare. Dar aştept weekendul!

P.S. PLAGIÁ, plagiez, vb. I. Tranz. A-şi însuşi, a copia total sau parţial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept creaţii personale; a comite un furt literar, artistic sau ştiinţific. (Pr.: -gi-a) – Din fr. plagier. (din DEX)

Un comentariu:

Anonim spunea...

Observ o schimbare de atitudine, de perspectiva. Acum, in loc sa povestesti o chestie ce ti s-a parut interesanta, dar care nu are legatura directa cu tine, ai zis exact ceea ce ai facut... Imi place, mai vreau :)

Si sa stii ca de multe ori (daca vei tot incerca vei avea ocazia), atunci cand o sa se faca liniste cand vei vorbi te va deranja... Intotdeauna, cat am fost eu in liceu, cand vb unu` sau altu` toata lumea vorbea intre, nu erau atenti, dar cand vorbeam eu (si inca vreo 2 colegi) se facea o liniste de mormant. La inceput ma enerva, chiar inhiba, insa cu timpu` m-am obisnuit.

Anyway... mai vreau rezumate glorioase, sau mai putin glorioase a zilelor ce vor urma :)

Take care.