miercuri, 28 ianuarie 2009

Să vedem...

Acum 20 de minute am ajuns acasă, fiind plecată de dimineaţă de la 7:30. Am avut ore uşoare, adică ideea e că fiind finalul de semestru nici măcar nu se mai desfăşoară în mod normal orele. Se încheie mediile, se numără absenţele, cei care vor marirea mediei sunt ascultaţi. Ah, o noutate la mine în liceu sunt camerele de supraveghere. Din punctul meu de vedere, nu sunt cea mai bună alegere, dar marchează într-un fel că nivelul siguranţei în liceu a crescut odată cu revenirea fostului meu diriginte ca director.
Dacă tot vorbim despre astăzi, să vă povestesc ceva amuzant de la ora de istorie. Robert tocmai fusese ascultat, aşa că nu mai avea nicio grijă. În timp ce Vali era şi ea ascultată, el încerca să-i şoptească. Discuţia a fost ceva de genul:
Proful: Ce s-a întâmplat în 1801?
Robert, încet: A murit calul lui Napoleon!
Valentina: ...
Proful: Dar în 1802?
Robert, încet: A leşinat Papa!
Vali, către prof: A leşinat Papa! [ de fapt, de replica asta nu sunt sigură, dar aşa mi-au fost relatate lucrurile]
După ore am avut workshop, unde am facut jocuri de implus, A*B-uri şi killer.

Patinaj
Din păcate, anul ăsta am văzut Europenele pe youtube, fiind prea ocupată cu temele la orele la care s-a difuzat concursul.
Ideea e că, văzând doar programul liber, mi s-a părut că topul ar fi trebuit să arate puţin diferit.
Aici aveţi programul lui Brian Joubert, care a fost pe locul 1, deşi a căzut şi s-a împiedicat la o secvenţă de paşi. Recunosc, însă, că Brian îmi place în general.


Pe locul doi a fost Samuel Contesti, pe care, sincer, nu-mi amintesc să-l fi văzut prea des. Am înţeles că el e francez, dar nu i-a fost permisă intrarea în lotul Franţei şi a fost refuzat, de asemenea, de Monaco. A concurat pentru Italia şi chiar mi-a plăcut programul lui.


Pe 3 a fost un tip pe care îl admir mult, Kevin van der Perren. Îmi place că pare că execută totul cu foarte mare uşurinţă şi foarte relaxat. Poate că aş fi vrut să fie cu un loc mai în faţă.



Ziua mea
Vineri, pe 23 ianuarie, am făcut 17 anişori. La 12 m-am dus la şcoală, fiind scutită de ore pentru că în ziua următoare era olimpiada de mate. În fine, m-am dus fiindcă aveam nevoie de note la anteprenorială şi la info. După ore, adică de la 3:00, am rămas la workshop, până pe la 6:30. Seara ar fi trebuit să merg la o petrecere, dar am renunţat brusc. Până la 10:00 am tot stat şi m-am gândit că nu prea am ce să fac şi mă plictisesc.
Aşa că până la urmă m-am dus şi la party. Nu am stat decât până la 12:30, pentru că, aşa cum am spus, a doua zi de dimineaţă aveam treabă. Oricum, s-a ascultat muzică proastă, a fost prea multă aglomeraţie, a fost prea mult fum de ţigari.
Aahh, de la ale mele prietene am primit nişte chestii cu căluţi foarte interesante: puzzle-uri cu cai (un puzzle cu un cal sălbatic, un puzzle cu un cal alb şi altul cu doi cai maro) şi un frumos cal de lemn. Şi ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost albumul cu fotografii de-alea noastre, mai ales că albumul a fost făcut de fete şi arată superb.


Acum citesc o carte pe care am primit-o cadou şi care se numeşte "Cum să te psihanalizezi singur". Mi-a explicat de ce mă bâlbâi uneori şi multe alte chestii.
Am terminat sezonul 1 din Dr. House. Personajul mi se pare genial, de la glumele sale şi fizicul său până la metodele pe care le foloseşte în tratarea pacienţilor.
Ascult cam aceeaşi muzică pe care o ascultam şi înainte, mai nimic nou.
Aş fi vrut să scriu mai mult, dar sunt obosită şi sunt nerăbdătoare să mă bag în pat!

Singuri, copii saturnieni de Ela Victoria Luca

Singuri, copii saturnieni
de Ela Victoria Luca


ceva nu se întâmplă de fapt
nu suntem în danemarca dar dacă am fi
tot ce e putred s-ar şterge
la prima mişcare
când celălalt se scutură de el însuşi
lasă pe străzi şi numele şi dragostea
copiii se uită nemiloşi calcă prin ea
atât va rămâne
pojghiţa transparentă pe bocancii lor mici
până la prima joacă prin iarbă

am fi avut ceva numai al nostru
o grădină suspendată
o lume din care să nu ieşim murdari
un havuz de stări bune
din el ar fi sărit peştii-dorinţă
dar chestia asta în noi numită magie
e numai gheaţa de pe stabilopozi
sau gustul sălciu al tăcerii
atât cât am ştiut să fim copii fără mâl
fără descompuneri

ceva nu e bine deloc
cafeaua rece mâncarea în miezul nopţii
se absorb ca plumbul
aşa cum iluziile se depun tot mai lent
în spaţii tandre
şi simţim că toate lucrurile scapă
din mâinile încremenite
nu ne mai cuprindem în braţe
dormim stingheri iubim prea singuri



Promit că mâine voi scrie despre patinaj, activităţile mele şcolare şi extraşcolare, ziua mea, ce mai citesc, ce mai ascult etc.


Nu e tocmai ce aş asculta de obicei, dar îmi place!

marți, 20 ianuarie 2009

We never change

I wanna live life and never be cruel.
I wanna live life and be good to you.

And I wanna fly and never come down.
And live my life and have friends around.

We never change, do we? no, no
We never learn, do we?

So I wanna live in a wooden house.

I wanna live life and always be true.
I wanna live life and be good to you.

And I wanna fly and never come down.
And live my life and have friends around.

We never change, do we? No, no
We never learn, do we?

So I wanna live in a wooden house,
where making more friends would be easy.

Oh, and I don´t have a soul to save.
Yes, and I sin every single day.

We never change, do we?
We never learn, do we?

So I wanna live in a wooden house,
Where making more friends would be easy.
I wanna live where the sun comes out ...

[We never change - Coldplay]






---------------------------------------------




Discuţie la ora de psihologie:
Matei: Toate mamele îşi iubesc copiii!
Miruna: Teoretic! Nu cred că şi cele care îşi abandonează copiii îi iubesc!
Matei: Ba da, îi abandonează cu speranţa că îi găseşte cineva mai bogat!
Eu: Da, şi locul unde oamenii bogaţi caută copii abandonaţi este tomberonul! Eventual, copiii să fie băgaţi şi în pungi de plastic!
Matei: Păi da, ca să nu răcească!

luni, 12 ianuarie 2009

Iubirea este amintirea unui viol de Leonard Ancuta

Iubirea este amintirea unui viol
de Leonard Ancuta



personaje:

eu, tu, dumnezeu, jumătăţi de noapte, jumătăţi de oraş, oase, chipuri, medici, piane, acorduri, răsărituri, apusuri, amintiri, fîntîni, frumosul, esteticul, un cîine orb, o mică euglenă albastră care îţi traversează sîngele atunci cînd îţi aduci aminte de mine, vîntul, un poet, o inimă, o voce din culise, cortina


decorul:

jumătăţi de noapte înghesuite în jumătăţi de oraş autobuze goale ce opresc în staţii fantomă urcă şi coboară amintirile unor călători sau o aşezare neolitică într-o oază la o sută de kilometri de Cairo unde arheologii ar putea descoperi îngropate rămăşiţele de iubire de atunci cînd ne-am cunoscut


scurtă indicaţie de regie:

toate personajele sunt pe scenă, acoperite de umbra unei palme uriaşe, ca o mînă a unui personaj gigantic, întinsă către ele. lumina cade pe rînd pe fiecare, în timp ce-şi spune replica. la final, mîna coboară şi toţi urcă pe rînd în palmă, ca într-o barcă



eu: sunt proprietarul acestor cuvinte acesta este un poem cu formă fixă
sunt un satyr al sensurilor violez spaţiile dintre sunete
le umplu cu alte cuvinte
ca într-un circ al transformărilor
dumnezeu e un cîine bătrîn orb fără dinţi care se pre-linge pe un trotuar
dumnezeu se roagă la mine

vîntul: pe oasele mele chipul furios al unui miel pe zidul tău o icoană
pe care o fac să plîngă - am venit pe lume cu un suflet plec cu un altul

alt eu: cîteodată iau o lamă şi mă tai pe limbă
las cuvintele să curgă
o sîngerare verde ca fierea o durere ca amintirea unui viol
alteori răzuiesc limba cu un ban
îndepărtez pelicula de celule moarte
şi aflu că sunt
necîştigător.

un eu în devenire: uneori visez că am murit doctorii îmi fac autopsia
găsesc în mine toate bileţelele cu te iubesc netrimise toate celelalte cuvinte nerostite
tot ce nu ţi-am spus vreodată
inima mea e o cutiuţă din lemn de trandafir
se desface în două revarsă melodia aceea pe care am dansat-o neîndemînatec
te-am călcat de multe ori pe picior
acum viaţa ne calcă pe cap moartea ne calcă pe urme
toţi vom ucide cîndva un om cînd îl vom iubi cu adevărat
ne vom înfige în el pînă la plăsele vom locui în trupul lui
asemenea unei muzici într-un violoncel
o simfonie neterminată în durere major

un poet: totul se află ascuns în partitura pe care pieptul meu o cîntă cînd respir
ar putea fi o combinaţie diabolică de optimi do si fa mi care mută mobila
aşa ne cuceresc obsesiile în realitate

un eu posibil: viitorul este o posibilă pasăre emu care învaţă să zboare
amintirile acestei păsări sunt stelele pe care le-am plantat într-o noapte de singurătate
o noapte în care am reinventat culorile am luat roşul şi l-am făcut albastru
albastrul l-am transformat în galben galbenul a devenit violaceu
doar verdele a rămas verde din vopseaua lui ţi-am făcut rochie
curgea pe tine ca o lume care ne îmbracă amintirile
pianul mi-a numărat exact cele două bătăi ale inimii
a 35-a sistolică a 36-a diastolică între care m-am îndrăgostit

tu: ne-am regăsit într-o mînă cu zece degete
unde sîngele miroasea în sfîrşit a moarte
am sugruma raţiunea cu toată patima aşa cum ne-am tăia venele
să facem schimb de sînge să facem schimb de vieţi
doar în ACEST fel devenim frumoşi
extraordinar de frumoşi

eu: cînd ne vede
dumnezeu fluieră în biserică
plămînii mei sunt la fel cu ai oricărui dumnezeu cînd expir
se umflă piepturile tuturor oamenilor şi fix în secunda asta
fiecare îşi dă seama că iubeşte pe cineva
şi tu spectatorule
şi tu privitorule
eu iubesc lumea
dar nu ştiu cum să spun asta
mai bine îmi pun căştile
ascult sunetul paşilor pe trotuarul acestei vieţi
unde speranţele îşi ridică fusta şi cer preţuri exorbitante

o voce din culise: plouă
viaţa îşi ridică piciorul din spate

poetul: caut un medic priceput să îmi găsească acea porţiune din creier
unde îmi pasă de tine
aş vrea să mi-o scoată
aş fierbe-o pînă la calcinare aş răzui pereţii vasului mi-aş face cel mai adevărat special k din viaţa mea
să simt cum ochii îmi traversează obrajii
pieptul se deşiră ca un ghem în genunchi pleoapele sunt aripile nevăzute ale unui colibri
mîinile sapă în pămînt
sapă o fîntînă trupului meu
creierul ţipă la mine urlă descreierat urlă ca ambulanţa urlă

o voce din culise: momentul acela în care ne-am cunoscut ne urmăreşte ca amintirea unui viol

tu: ai palmele prea mici să mă ridici din uitare şi eu nu mai ştiu a zbura
şi buzele tale alunecoase mă pierd între ele ca într-o mulţime teleghidată
o lume indiferentă care nu-mi ştie numele
vorbeşti la telefon şi mişti cumva din sprîncene
îmi expiră viza în ţările ce se războiesc pentru mine adînc în alveolele tale
voi fi curînd o trăire risipită în vîrful degetelor
un trup părăsit de toate atingerile

eu: torn amoniac în cafea şi tot dulce îmi pare
acesta este iadul
cu lacrimi ce acordează ferestre trupul violat de pustiu
înlocuiesc lama în aparatul de ras
cu pleoapa

efectul vieţii efectul morţii bucuria tristeţea
îmi sunt totuna cu efectul de seringă
a trăi este o fascinaţie pentru tot ceea ce nu este în noi
dar în final ajungem neputincioşi
ca un baston care nu poate alunga un cîine orb

voce din culise: sunt o fîntînă fără apă
doar cei care ştiu a bea îşi vor potoli setea

un eu imposibil: în lumea aceasta sunt oameni pe cale de dispariţie
sunt tăcuţi şi poartă cămăşi lungi şi albe de hîrtie
uneori se opresc doi cîte doi îşi scriu unul altuia o poveste
moartea ia forma unei oglinzi
în care omul îşi citeşte propria poveste

o voce din sală: dacă aş bea cerneală aş vomita acatiste

cîinele orb: oamenii trăiesc şi merg mai departe eu sunt acel ceva întotdeauna aici în acest acum pe care îl percepeţi şi îl înţelegeţi ca o lumină vie
dar trebuie să ştiţi că aici lumina omoară lumina se întoarce în mine ca o pedeapsă
îmi renegă carnea de înger mă îngroapă în aici şi acum cu aici şi acum mă îngroapă pînă nu mai sunt nicaieri decît în oamenii care caută înfometaţi lumina pierdută
greutatea lor atîrnă în mine sunt un pendul care spune acelaşi lucru la ore fixe
durerea e o mortăciune care muşcă o altă mortăciune

un eu simplu: inima mea este un cazan cu smoală care mi se varsă
în trup

poetul: aş vrea să pot să te uimesc cu o nouă prestidigitaţie
să îmi ascund inima de tine şi să mă urăşti
atît de tare încît uneori
să am cinci minute de nepăsare


cortina

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

Filme

Am văzut câteva filme în ultimul timp, dar niciunul care să mă uimească. Spre exemplu, cu multe surle şi trâmbiţe am aflat de Twilight. Era un film cu vampiri, deci am pornit cu stângul, pentru că nu îmi plac filmele în care este pomenită existenţa unor astfel de fiinţe ale irealului, deci aproape că nu pot viziona filme în care vampirii sunt puşi în prim-plan. Cum era de aşteptat, Twilight nu mi-a plăcut. Nu are nici idee originală, nici acţiune impresionantă, nici nu-mi trezeşte vreun sentiment grozav (cu toate că actorul este ok).
Billy Elliot mi s-a părut a fi draguţ. Prezintă povestea unui băieţel care locuia cu bunica bolnavă, cu tatăl si fratele său ce lucrau în mină. Cu toate că ar fi trebuit să urmeze cursuri de box, el renunţă în favoarea baletului. E o temă pe care am mai întâlnit-o, dar e frumos să vezi că oamenii au pasiuni şi că pentru a duce la bun sfârşit o dorinţă pun foarte multă muncă, voinţă şi timp în definitivarea ei.
Un alt film care mi s-a părut ok este Parfumul. Văzusem cartea cu acelaşi nume într-o librărie, iar Ionela mi-a recomandat filmul. Deşi în prima parte toţi mi se par murdari, în a doua parte acţiunea se complică şi devine mai interesantă.
Alte filme pe care le-am văzut şi nu mi-ai plăcut au fost: Cruel Intentions, Mean Girls, Material Girls şi altele în genul ăsta.

Am mai citit câte ceva, acum am început Ana Karenina. Dar îmi plac multe poezii pe care le-am găsit. Poate voi mai pune câteva.

joi, 8 ianuarie 2009

Haha!

S-ar putea ca următoarele lucruri să aibă ca suport de inspiraţie o veche scriere pe care am citit-o cândva. Dar sunt lucruri reale, pe care le spun cu greu de obicei. De fapt, la baza stă un mare MULŢUMESC. Sper să vă placă melodiile pe care le-am asociat.


Notă! Numele sunt aşezate în ordine alfabetică.


Ale (pentru recomandarile de filme, pentru zambetul tau, pentru ca imi spui Crin, pentru ca te-am asteptat in vara 20 de minute si nu m-am enervat deloc) -> Janis Joplin - Bye, bye, baby!

Alina (pentru micile noastre discuţii despre alţii şi pentru că mă aştepţi când întârzii, pentru cerceluşi, pentru taberele şi excursiile noastre, pentru că eşti realistă, pentru că mi-ai spus degeţel, urechiuşă, mânuţă) -> Coldplay - Yellow

Andreea (pentru jocurile de şeptică, pentru calmul tău, pentru mini-concertele noastre, pentru teza comună de la mate la care vom lua note mici, pentru Whitesnake şi Def, pentru că vom merge la BCR Open, pentru că eşti cu picioarele pe pământ) -> Alice Cooper - Poison

Cristina (pentru hug-uri şi pentru că mă duci până la fântână, chiar dacă tu trebuie să te întorci singură, pentru privirea prietenoasă de la workshop-uri, pentru că îmi spui Crinuleţ, pentru revelion) -> Glen Hansard&Marketa Irgolova - When Your Mind's Made Up

Diana B. (pentru că eşti cea mai responsabilă, pentru că ai organizat o excursie singură, pentru că nu te superi niciodată pe noi, pentru că dansezi mult, pentru că nu spui nu ieşirilor, pentru că uneori mă ajuţi să mă integrez) -> Lissie - Bright Side

Diana Z. (pentru că aveai grijă de mine în generală, pentru că şi acum mă protejezi, pentru nopţile în care ai dormit la mine, pentru că mă asculţi mereu, pentru cercei, pentru că mă înţelegi şi mă susţii întotdeauna, pentru că vreau să ne vedem mai des) -> Anathema - Parisienne Moonlight

Horia (pentru că mereu iţi trece supararea şi accepţi aproape orice, pentru că m-ai influenţat mult în cei 3 ani de când ne cunoaştem, pentru planuri, lecţii, teme, pentru răbdare şi înţelegere, pentru că îţi pasă) -> Smashing Pumpkins - Tonight, Tonight sau Ten Sharp - You

Ionela (pentru că mă conduci până acasă când ne întoarcem de la liceu, pentru recomandări de carţi şi filme, pentru Jack-ul din ceai, pentru că poţi vorbi când eu nu am nimic de zis, pentru că vrei să mă enervez mai des) -> Sonata Arctica - Shy

Lore (pentru că nu am mai vorbit aşa mult, pentru că ai mers cu mine la preselecţii, pentru că atunci când ne întâlnim îmi povesteşti ce ai mai făcut, pentru că ai avut grijă de un caţel pe care l-ai găsit în faţa uşii) -> AC/DC - Hell Ain't a Bad Place to Be

Miruna (pentru că eşti colega mea de bancă, pentru că niciodată nu râzi de lucrurile penibile pe care le spun, dar tot timpul te amuză glumele plictisitoare pe care le fac, pentru că te înţelegi bine cu toată lumea, pentru modestia ta, pentru WS şi Def, pentru viitorul BCR Open, pentru că ai rabdare) -> Nickelback - If Everyone Cared

Paul (pentru că mereu tu saluţi primul, pentru că îmi spui când te ignor excesiv, pentru că îmi dai sfaturi bune, pentru că ai o parere prea bună despre mine, pentru că citeşti poeziile) -> C. David - Alerg prin zapada

Vlad (pentru toate glumele tale, pentru că vizita ta nu a fost o glumă totuşi, pentru că azi e ziua ta, pentru că nu renunţi niciodată într-un conflict, pentru 1 ianuarie 2008, pentru viitoarea pisică, pentru că susţii că sunt pacifistă/hippie şi ăsta e un defect) -> Gary Jules - Mad World sau Nirvana - Milk It!