Lucrurile ard acum greşit:
întâi făcându-se scrum,
apoi flacără,
iar în ochii tăi se adâncesc
cuie groase
sub triluri de picioare tropăinde.
Îmi ascunzi somnul
ce-l dormi
în drum spre acea părticică
din tine de care ţi-e frică.
Miroşi a iarnă!
Ţi-am spus,
nu te lăsa plouat pe inimă,
fiindcă sufletul se usucă greu!
(pe la inceputul verii)
2 comentarii:
frumos.
vezi, poezia asta este una din cele "contemporane" care imi plac. Pentru ca nu e seaca! Ai folosit motive puternice care te fac sa simti poezia! Vezi tu, poate m-am exprimat putin eronat in articolul meu: nu trebuia sa fiu asa de drastica, pentru ca, recunosc, sunt si poezii contemporane expresive si placute.
Trimiteți un comentariu