one bullet 'till morning de Emilian Valeriu Pal

să te trezeşti dimineaţa să-ţi scuturi degetele
ca un husky după o ploaie zdravănă
din degete să se prelingă apa să răsufli uşurat

ea e aici

să mergi săltat pe stradă să-ţi spui într-o zi
strada asta o să poarte numele meu poate aşa
vei rămîne aproape de oameni
unii te vor călca cu respect
alţii vor merge împleticit nu contează
eşti aproape de oameni îi simţi respirînd
şi asta te face mai bun

să te sui în trenuri de plastic
în gări aproape electrice să nu mai păstrezi decît
amorţeala din braţ şi căldura patului
cînd ea se ridică şi deschide fereastra
preţ de o clipă inima ţi se strînge poate
o să plece şi ea dar nu
ea se întoarce în locul ei
între piele şi stern

*

mi-am dorit să trăiesc mult
să mă las de fumat
să împart cu ea zilele ca pe-o bucată de pîine
draga mea ia şi mănîncă nu te prosti
intri în sesiune şi ai nevoie
n-am înţeles nici acum de ce îmi dai mie zile mai multe
cînd eu sînt obişnuit să nu mănînc zile întregi
draga mea ai să cazi pe stradă
poate cineva cu maşină gri te va duce în trombă
la cel mai apropiat spital
iar eu nu voi şti


şi-o să dorm ghemuit într-o stare de rău vecină cu voma
o să mă trezesc în aceeaşi stare vecină cu voma
colega de cameră o să-mi pună comprese
o să încerc să mă duc la servici
dar după primul pas o să cad şi în cădere
o să trag după mine pămîntul

*

ea e aici

şi ziua începe ca şi cum ai învîrti cheile în contact
totul se mişcă
ea e aici între muşchi
şi vertebre
totul se mişcă

*

să te trezeşti dimineaţa să-ţi scuturi degetele
ca un miner după o explozie zdravănă
din degete să iasă mii de albine
şi ele să fecundeze pămîntul
să ai un milion de copii şi fiecare
să aibă un nume după lucruri mai importante
pe unul să-l cheme soare
pe altul străin
pe altul culoare

ea e aici şi noaptea începe ca un tren
mai întîi lent apoi accelerează
pînă cînd simţi că nu mai poţi păstra nimic din ceea ce vezi
pînă cînd inima se lipeşte de oase ca un copil de trupul mamei